Așteptări și dezamăgiri

Dezamăgirile… amare, crude,  mai mici sau mai mari.  La unele te aștepți,  altele vin ca un val puternic care-ti taie răsuflarea.  Sunt oameni pentru care ai mutat munții cândva,  și care îți fac surprize neplăcute.  Și sunt oameni pentru care n-ai făcut mare lucru și ei ar muta munții pentru tine. Oameni care te surprind plăcut și alții care te surprind neplăcut. Ce s-a întâmplat?  Ce s-a schimbat?

În realitate mai nimic,  toți acești oameni sunt și azi la fel cum erau ieri.  Poate și tu ești la fel.  Așteptările sunt de vină.  Așteptările noastre de la ceilalți.  Întotdeauna am crezut că promisiunile sunt valabile pentru acum. Pentru ziua in care se fac. Habar n-ai dacă mâine viața iți va mai da ocazia să le onorezi.  Viața ne schimba,  vrem nu vrem. Așteptările sunt doar o sursă de dezamăgiri.  Aproape întotdeauna.  Însă nu oamenii ne dezamăgesc ci faptul că ei nu s-au mulat după așteptările noastre.  Dar cine spune că planurile noastre erau și ale lor.  Că si ei își doreau ce ne doream noi de la ei?

Si-apoi cu ce drept îi împovăram cu așteptările noastre?  Cu ce drept ii acuzam că ne-au dezamăgit? Cu ce drept le setam niște sarcini de care nici nu știu măcar,  de cele mai multe ori? Macar de le-am spune ce așteptăm de la ei iar ei ar răspunde sincer ce, cât și dacă pot face. In felul acesta, ei n-ar mai cara presiunea așteptărilor noastre și nici noi n-ar trebui să mai incasam dezamăgirile.  Ușor de zis, greu de făcut.  Suntem setați să avem așteptări.  Așa am fost crescuți și foarte greu vom reuși să schimbam ce știm de-o viață.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.