Compendiu de opțiuni de strategii


Iaşi : Editura Gr. Popa, Bibliogr. Universităţii nr. Popa" Iaşi. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată sau transmisă prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, fără permisiunea scrisă din partea autorului sau a editurii.

Popa" Iaşi str. George I. Cătălina Arsenescu Georgescu U. Ioana Dana Alexa U. Valentin Ambăruş U. Larisa Anghel U. Şerban Ardeleanu U. Viviana Aursulesei U. Mircea Ovanez Balasanian U. Codruţa Minerva Bădescu U. Cristina Bologa Compendiu de opțiuni de strategii. Irina Iuliana Costache U. Alexandru Cozma U. Mariana Floria U. Eugen Gazzi U. Anca Elena Găitan U. Dan Iliescu U. Simona Daniela Ionescu U.

Cătălina Lionte U. Laurenţiu Vladimir Lucaci U. Liviu Macovei U. Anca Ouatu U. Antoniu Petriş U. Ovidiu Rusalim Petriş U. Gabriela Puha U. Carmen Elena Pleşoianu U.

Compendiu de opțiuni de strategii Prisacariu U. Rodica Radu U. Ciprian Rezuş U. Radu Andy Sascău U. Cristian Stătescu U. Delia Lidia Şalaru U. Laurenţiu Şorodoc U. Victoriţa Şorodoc U. Daniela Maria Tănase U. Termenii definiţiei au la ora actuală o bună documentare ştiinţifică şi numai în ansamblu permit formularea diagnosticului de astm bronşic.

compendiu de opțiuni de strategii

Componentele definiţiei pot fi regăsite şi în alte tipuri de patologie, ceea ce exprimă confuzia existentă uneori în delimitarea bolii. Cel mai util element de delimitare a astmului bronşic în raport cu alte boli cu caractere asemănătoare este reprezentat de variabilitatea rapidă, importantă, spontană sau terapeutică a calibrului căilor respiratorii. Se întrunesc mai multe categorii de factori care determină apariţia bolii sau exacerbarea acesteia.

compendiu de opțiuni de strategii

Factorii predispozanţi: 1. Atopia, cauza astmului bronşic alergic, este reprezentată de existenţa unei anomalii genetice care condiţionează dezvoltarea unor populaţii limfocitare T care vor determină apariţia de clone limfocitare B secretoare de IgE specifice pentru diverşi alergeni, şi care vor acoperi suprafaţa mastocitelor şi bazofilelor, determinând declanşarea reacţiei inflamatorii la contactul cu alergenul. Conform definiţiei, se poate preciza că există şi forme de astm care evoluează la persoane fără atopie.

Modificări genetice, cu transmitere poligenică, incompletă, situate pe locusuri genice şi pe gene candidate, care particularizează reacţiile receptorilor β2 adrenergici, receptorilor corticosteroizi, ale citokinelor pro inflamatorii şi ale LTC4 sintetazei, determinând particularităţi ale bronhomotricităţii şi ale procesului inflamator.

Factorii cauzali: 1. Aeroalergenii inhalatori: reprezintă cauza cea mai frecventă de stimulare a clonelor limfocitare T anormale, condiţionând producţia de IgE.

Sensibilizanţii profesionali: determină simptomele după expunerea la substanţa incriminată şi sunt reproductibile, putând dispărea la încetarea expunerii.

Pentru unii alergeni ar putea fi discutată baza atopică, iar lista acestora, precum şi a profesiilor în care se întâlnesc este variată şi amplă, întâlnită în toată patologia aparatului respirator, dar cu consecinţe dintre cele mai diferite.

Compendiu de securitate internațională | Revista 22

Există reactivitate incrucişată între diversele AINS, dar coxibiii inhibitori de ciclooxigenază 2 dau rar astfel de reacţii. Efortul fizic şi hiperventilaţia determină răcirea şi modificarea osmolarităţii fluidelor secretorii ale peretelui bronşic, cu iritaţie vagală exacerbată şi reproductibilă în aceleaşi condiţii.

Aditivi alimentari: mai ales dioxidul de sulf şi sulfiţii, coloranţi alimentari sau alte componente, pot determina crize de astm. Factorii adjuvanţi: S-au incriminat: poluarea tabagică activă sau pasivă, poluanţi aerieni toxici în zonele intens urbanizate oxizi de azot, de sulf şi monoxid de carbon poluanţi rezultaţi din încălzirea locuinţelor cu gaz metan sau lemn oxizi de azot, de carbon şi sulf şi formaldehidă.

  1. Compendiu de securitate internațională Octavian Manea
  2. Compendiu de securitate internațională | Revista 22
  3. Opțiuni de 30 de secunde
  4. The principles of military strategy emerged at least as far back as BC in the works of Sun Tzu and Chanakya.

Factorii de risc pentru declanşarea sau exacerbarea astmului; cu excepţia factorilor cauzali, pot surveni circumstanţe declanşatoare, care necesită identificare şi înlaturare. Mai frecvent se întâlnesc: infecţiile respiratorii, modificările atmosferice temperaturi joase, umiditate crescută, furtună administrarea de medicamente betablocante inclusiv în preparate de uz oftalmicrinosinuzitele cronice, polipoza nazosinusală, refluxul gastroesofagian, stresul sistemul nervos vegetativ de control al bronhomotricităţii este la venituri suplimentare în căutarea unui loc de muncă său controlat de sistemul nervos centralmodificări endocrine de pubertate, premenstruale sau de sarcină.

O ordine logică a evoluţiei elementelor constitutive ale astmului poziţionează intervenţia factorilor declanşatori astfel: 1. Toate reacţiile determină bronhoconstricţie, vasodilataţie şi hipersecreţie de mucus.

La ore de la reacţia precoce inflamatorie, se constituie aspectul inflamator tipic al reacţiei declanşate de citokinele mastocitare constând în recrutare şi activare importantă de limfocite, eozinofile, bazofile, neutrofile cu predominenţă limfocitară şi eozinofilică.

Navigation menu

Eliberarea de noi citokine de către celulele activate amplifică fenomenul inflamator şi hiperreactivitatea bronşică. Eozinofilele particularizează consecinţele inflamaţiei astmatice prin hiperproducţia de proteine toxice, necrozante tisulare proteina bazică majoră, proteina cationică eozinofilică, peroxidaza eozinofilică şi neuropeptidaza eozinofilică prin eliberarea de radicali liberi de oxigen, cisteinil leucotriene şi factori de creştere fibrogenici.

Consecinţele sunt exprimate prin leziuni ale epiteliului traheobronşic ale peretelui în ansamblu cu dezvoltarea fibrozelor cicatriceale. Particular faţă de inflamaţia cronică a bronşitei cronice, în astmul bronşic domină populaţia limfocitară TCD4 helper faţă de CD8, iar leucotrienele sintetizate în exces determină amplificare şi între tinere a bronhoconstricţiei, vasodilataţiei, hipersecreţiei de mucus, a hiperreactivităţii căilor respiratorii, recrutare de noi eozinofile şi hiperplazie cu hipertrofie a musculaturii netede.

Structura peretelui traheobronşic se remodelează prezentând ca particularităţi: - hipertrofia şi hiperplazia musculaturii netede - hipertrofia glandelor compendiu de opțiuni de strategii de mucus dar nu comparabil cu modificările din bronşita cronică - colagenizarea pereţilor, în special sub membrana bazală - vasodilataţie±hipervascularizaţie subepitelială, cu exudaţie tisulară ASTMUL BRONŞIC - infiltrat inflamator în structura pereţilor bronşici, cu dominanţă eozinofilică şi limfocitară.

Modificările cronice ample sunt responsabile de constituirea caracterului obstructiv cronic, în evoluţia bolii pe acest teren aparând noi episoade reversibile.

compendiu de opțiuni de strategii

Ca urmare a remodelării peretelui traheobronşic, prin procesul inflamator cronic, se produce constituirea unui sindrom obstructiv cu evoluţie mai mult sau mai puţin rapidă spre modificarea debitelor expiratorii, în funcţie de tratamentul iniţiat. Particularitatea, în raport cu alte tipuri de patologie obstructivă cronică, este determinată de existenţa variabilităţii obstrucţiei prin componenta de hiperreactivitate traheo-bronşică, cu reversibilitatea posibil spontan sau sub bronhodilatatoare.

Compendiu de medicina interna - psihologinconcediu.ro

În timp se constituie un fond cronic de hiperinflaţie, cu creşterea volumului rezidual şi scăderea capacităţii vitale. Deoarece stările obstructive severe sunt pasagere, reversibilitatea permite diagnosticul diferenţial cu bronşita cronică obstructivă, iar semnele de supraîncărcare ale cordului drept dispar, deci comportamentul este dominant de tip cord pulmonar acut, rar şi numai în forme grave de astm, putându-se realiza, cu mijloacele terapeutice actuale, aspectul de cord pulmonar cronic.

compendiu de opțiuni de strategii

Ca urmare, în astmul bronşic, cu crize pasagere de sindrom de hipoventilaţie alveolară, nu se iniţiază mijloacele compensatorii întâlnite în bronşita cronică obstructivă. Clinic Diagnosticul pozitiv clinic se bazează fie pe o anamneză minuţioasă la pacientul prezentat la consultaţie între crize, fie pe observaţia directă a evoluţiei crizei la pacientul în discuţie.

De menţionat că simptomele pot fi prezente în proporţie variabilă, de intensitate variabilă la acelaşi pacient şi cu revesibilitate variabilă ca timp, spontan sau sub tratament. Declanşarea poate fi produsă de expunerea la factori cauzali sau declanşatori, care trebuie analizaţi şi evitaţi. Simptomele pot fi recurente, la câteva zile sau în cursul unei zile, pot fi diurne sau nocturne.

Cele dominante nocturne, produse spre dimineaţă, au substrat inflamator cronic important şi determină exacerbarea iritaţiei vagale.

În formele severe de astm, cu dispnee continuă, se pot produce exacerbări variabile, caracteristice bolii. În literatură se discută 2 entităţi cu semnificaţie de gravitate: 1.

compendiu de opțiuni de strategii

Explorări praclinice Spirometria este necesară pentru evaluarea prezenţei bolii, a severităţii, a evoluţiei şi a răspunsului terapeutic. Capacitatea Pulmonară Totală poate fi normală sau scade, dar Volumele Reziduale cresc.

Reversibilitatea obstrucţiei, componenta diagnostică, se obiectivează, de obicei, prin administrarea unui β2 agonist inhalator, cu durată scurtă de acţiune.

Scăderea VEMS şi variabilitatea obstrucţiei constituie criterii de clasificare a severităţii astmului. Compendiu de opțiuni de strategii realizează cu un dispozitiv portabil numit peakflowmetru şi permite monitorizarea pacientului în spital sau la domiciliu. Consultul ORL este necesar pentru aprecierea existenţei polipozelor sau sinuzitelor, poate evidenţia o rinită atrofică alergică sau alte cauze de obstrucţie. Explorarea radiologica digestiva poate evidenţia prezenţa unui reflux gastroesofagian, care însoţeşte frecvent astmul sau care poate determina probleme de diagnostic diferenţial pentru simptomele tusive nocturne.

Explorarea alergologică confirmă existenţa sensibilizării la un alergen şi se poate realiza prin testare cutanata prick test sau prin determinarea serologică a IgE specifice RAST. Alte explorări utile sunt şi: - analiza sputei: pentru astmul bronşic alergic tipic, sputa este bogată în eozinofile şi produse de degradare ale acestora: cristale Charcot-Leyden, spirale Curschmann, precum şi detritusuri proteice celulare corpii Creola. Pentru compendiu de opțiuni de strategii simptome astmatice, diagnosticul diferenţial se poate face cu: - tusea cronică determinată de alte cauze, în special din patologia ORL sau chiar ca efect secundar al unei medicaţii ex inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei ; - refluxul gastroesofagian; însoţeşte frecvent astmul bronşic, dar izolat, poate determina crize tusive nocturne; - insuficienţa cardiacă: asociază dispneea, dar fără componenta obstructivă dinamică, şi, posibil, tusea iritativă.

Explorarea cordului delimitează diagnosticul şi este necesar să se ţină cont ca la pacienţii vârstnici patologia poate fi intricată şi necesită particularizări diagnostice şi terapeutice; - sindroamele hipereozinofilice, indiferent de etiologie, pot evolua cu infiltrate pulmonare labile, cu poliserozite şi simptome respiratorii, inclusiv hemoptizii; ASTMUL BRONŞIC - colagenoze: vascularita Churg-Strauss determină simptome dispneizante de tip astmatic, dar în cadrul unor atingeri vasculare sistemice şi cu modificări radiologice pulmonare infiltrative difuze; - hiperventilaţia anxioasă, spasmofilică sau metabolică acidoza renală, diabetică sau toxică nu se însoţeşte de perturbarea timpilor respiratori ca în astm şi ascultator pulmonar nu există modificări.

Complicaţii Prin evoluţie, astmul bronşic poate determina, aşa cum s-a menţionat, exacerbări severe cu necesar terapeutic particular.

compendiu de opțiuni de strategii

În cursul acestor exacerbări se pot constitui episoade de cord pulmonar acut, reversibile terapeutic. O complicaţie rară, dar posibil mortală este instalarea unui pneumotorax secundar hiperinflaţiei severe pulmonare.